Adaugata in Stiri turism 23-Feb-2008
Peste 20 de hoteluri īşi deschid anul acesta porţile. Nu numai turiştilor, ci şi unui număr de circa zece mii de angajaţi, de la portari la directori generali.
Remarc destul de des nepotriviri īntre informaţiile din CV şi realitate, dar şi lipsa de răbdare a tinerilor care vor să ardă cāt mai rapid etapele īn carieră şi să ajungă īn poziţii manageriale, se plānge Simona Drăgulescu, responsabilă cu comunicarea a lanţului hotelier Continental, de neseriozitatea angajaţilor cu care a avut de-a face pānă acum.
Nemulţumirile de acest tip sunt o constantă printre managerii din companiile romāneşti, aflate īntr-un permanent deficit de personal. Ele devin īnsă acute īn cazul unui plan de recrutare cum este cel al lanţului Continental, care a prevăzut, doar pentru 2008, angajarea a circa o mie de persoane.
Grupul reprezintă unul dintre principalii angajatori din turism, urmānd să inaugureze nouă hoteluri īn acest an. Alte unităţi care au nevoie acută de personal sunt Grand Rin Hotel, cel mai mare hotel din Romānia, şi Radisson SAS, cel mai mare hotel pe segmentul de cinci stele. Potrivit lui Mihai Rājniţă, secretarul general al Federaţiei Industriei Hoteliere din Romānia (FIHR), numai aceste două hoteluri trebuie să angajeze minimum 900, respectiv 500 de persoane.
Salariile pentru poziţii cheie, īntre 1.000 şi 5.000 de euro
Un raport al Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC) arată că circa 10.000 de romāni se vor angaja īn 2008 īn industria de profil. Deşi impresionantă, cifra este justificată de un cumul de factori, printre care deschiderea a peste 20 de unităţi hoteliere la nivel naţional şi instabilitatea crescută a angajaţilor la locul de muncă (fluctuaţia de personal atingānd 30-35%).
La deficitul de forţă de muncă actual, cifra nu mă surprinde, spune Mihai Rājniţă. Oamenii pleacă īn continuare īn străinătate, pentru că, oricāt de mult le-ai mări salariile aici, nu or să obţină ce li se oferă dincolo, adaugă el. Potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, īn sectorul hoteluri şi restaurante, īn 2007, angajaţii au avut parte de o mărire a salariului mediu brut de circa 20% faţă de anul precedent.
Ţinānd cont, īnsă, că este vorba de o creştere de la 711 lei la 866 lei, este de īnţeles de ce, īn continuare, industria turistică nu reuşeşte să devină atrăgătoare. De altfel, este o regulă ca angajaţii de pe poziţii inferioare să aibă trecut pe cartea de muncă doar salariul minim pe economie. Cei din jumătatea de sus a ierarhiei nu au īnsă motive de nemulţumire. De pildă, salariul unui recepţioner cu experienţă este de circa 1.000-1.200 de euro, iar al unui manager de hotel de peste trei stele este cuprins īntre 2.500 şi 5.000 de euro, putānd ajunge chiar la 8.000 de euro, īn cazul expaţilor.
Turismul ca ultimă soluţie
Potrivit unui raport pe care l-am realizat la comanda guvernului Romāniei īn prima jumătate a anului 2006, am observat că, pentru tineri, industria turistică din Romānia este văzută ca o soluţie de avarie cānd vine vorba de alegerea unei cariere, fapt ce indică, evident, nivelul scăzut de salarizare din domeniu, precizează Louise Oram, directoarea departamentului de PR al WTTC. Soluţia ar fi ca salariile să devină comparabile cu cele din alte domenii, astfel īncāt, atunci cānd decid să intre īn această industrie, oamenii să simtă că nu se sacrifică, ci că au anumite beneficii, continuă ea.
Un alt punct fierbinte al pieţei īl reprezintă nevoia de training. Mi se pare esenţial să fie stabilite facilităţi de training īn colaborare cu mediul privat. Īn acest fel, personalul s-ar plia mult mai bine pe nevoile din industrie, iar absolvenţii ar avea, īncă de la finalul studiilor universitare, aptitudinile necesare, atrage atenţia Louise Oram.
Paşi pentru ameliorarea situaţiei s-au făcut. Ana Hotels alocă pentru traininguri un buget anual de 45.000 de euro. Avānd īn vedere ritmul de expansiune a reţelei şi numărul mult mai mare de angajaţi īncepători, lanţul Continental a pus deoparte 300.000 de euro numai pentru cursurile de pregătire profesională.
Ţinānd cont de actuala criză de personal din turism, considerată a doua cea mai acută după cea din construcţii, rămāne de văzut dacă măsurile luate, cu paşi mărunţi, de angajatorii din branşă, īi vor convinge pe candidaţi că nu mai au de-a face cu un domeniu īn care nu este nevoie de nici o calificare, iar banii se dau la negru.
«Şi hotelierii greşesc, deschizānd unităţi fără să se gāndească la nevoia de personal.»
Mihai Rājniţă, secretar general FIHR
Multi, dar nu destui
295.000 de angajaţi activează, īn momentul de faţă, īn industria turistică din Romānia. Dacă sunt incluse şi domeniile anexe (restaurante, transport etc.), cifra trece de jumătate de milion.
Print şi cersetor
Din perspectiva dezvoltării īn următorii zece ani, Romānia ocupă, īn raportul WTTC, locul şapte la nivel mondial. Pe de altă parte, din cele 167 de state incluse īn studiu, ne clasăm pe poziţia 58, īn ceea ce priveşte veniturile obţinute din turism. Mai rău, din perspectiva contribuţiei acestei industrii la produsul intern brut, de opt miliarde de lei, respectiv 2,1% din PIB, Romānia se situează pe locul 157.
Turism pe măsura ţării
Īn 2007, industria turistică a creat peste 231 de milioane de locuri de muncă la nivel mondial. China este responsabilă de aproape o treime dintre acestea, motiv pentru care a devenit cea de-a patra piaţă turistică din lume, fiind depăşită doar de Statele Unite, Japonia şi Germania. Potrivit WTTC, cu o creştere anuală estimată la circa zece procente, China va ocupa, īn 2017, locul secund īn acest clasament.
UE: mai bine nu se poate
Īn spaţiul comunitar european, activităţile turistice au generat, anul trecut, peste zece procente din produsul intern brut total al statelor membre şi au angrenat 26 de milioane de angajaţi. Potrivit previziunilor WTTC, pānă īn 2017, industria de profil va creşte cu o medie anuală de 3,1%.
Cifra clasează UE pe ultimul loc īn clasamentul regiunilor cu potenţial de creştere īn următorul deceniu, īn ciuda faptului că, īn momentul de faţă, ocupă prima poziţie, atāt din punctul de vedere al numărului de angajaţi, cāt şi al contribuţiei veniturilor obţinute din turism la produsul intern brut.
Sursa: Capital
