Adaugata in Stiri turism 10-Ian-2008
Programul „Schi in Carpati“ va fi scos de la naftalina si revitalizat in perioada urmatoare. Lucia Morariu, secretarul de stat pentru turism, spune ca autoritatile locale din zonele montane abia asteapta sa poata amenaja noi pĺrtii de schi. Pĺna acum, acest lucru era aproape imposibil, avĺnd in vedere ca taxele de scoatere a terenurilor din circuitul forestier depaseau bugetele „subtiri“ ale oraselor mici.
Din acest motiv, Ministerul pentru IMM si Turism impreuna cu Ministerul Agriculturii au modificat vechea lege, iar scoaterea terenurilor din circuitul forestier se va face fara plata acestor sume. In asteptarea noului act normativ, unele primarii s-au asociat astfel incĺt sa poata face treaba mai usor.
Autoritatile mizeaza pe un nou segment pentru dezvoltarea turismului romanesc: domeniul schiabil.
Programul „Schi in Carpati“ exista, ce-i drept, inca din 2003, insa nu prea a avut succes, dintr-un motiv simplu. „Nu s-a putut aplica, din cauza ca scoaterea terenurilor agricole din circuitul forestier pentru amenajarea de partii presupunea plata unor taxe de ordinul miliardelor delei vechi.
Asemenea sume exced de multe ori bugetele administratiei publice locale, mai ales unde avem de-a face cu orase mici. Degeaba exista dorinta de a dezvolta acest domeniu, daca nu avem putinta. In primul rand este nevoie de infrastructura, dupa care se pot construi si noi hoteluri, cabane de schi, dar si alte facilitati“, ne-a declarat Lucia Morariu, secretarul de stat pentru turism.
Aceasta spune ca in curand va fi promovat un nou act normativ, care va modifica vechiul program din 2003. Practic, se va renunta la plata de catre primarii a sumelor necesare pentru scoaterea terenurilor din circuitul forestier astfel incat sa poata amenaja fara probleme noi partii de schi. Lucia Morariu spune ca exista un interes puternic din partea primariilor din toata tara, nu numai a celor „consacrate“ de pe Valea Prahovei. De ce a durat atat de mult pregatirea noii legi?
„Ministerul Agriculturii a dorit o alta formulare in actul normativ, iar pentru aceasta a fost nevoie sa facem un studiu, pentru ca se cerea unul la nivel national. Aceasta analiza va fi gata la primavara. Vom lucra si cu experti din Austria, tara care a aratat un interes deosebit pentru acest proiect. Intre timp, impreuna cu primarii, am ajuns la concluzia ca se pot face studii regionale si locale, pentru ca scoaterea terenului din circuitul forestier are nevoie de intocmirea unui studiu. Astfel, activitatea decurge mai usor“, explica secretarul de stat.
Intre timp, in asteptarea programului, primariile nu au stat degeaba. Unele au pregatit deja proiecte, ca sa demareze imediat investitiile. Altele s-au asociat, cum este cazul a sase comunitati locale de pe Valea Prahovei, care doresc un plan de dezvoltare regionala. Este vorba despre primariile din Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Rasnov si Bran-Moeciu. „Noi ne ocupam de realizarea studiului si a planului de dezvoltare regionala pentru aceste administratii locale.
Primarii din aceste localitati au in vedere, in primul rand, domeniul schiabil, dar cu siguranta va «profita» turismul montan, pe ansamblu. Asemenea investitii sunt binevenite, mai ales ca in multe din aceste localitati industria nu mai exista de mult timp“, adauga secretarul de stat. In privinta finantarii necesare pentru realizarea infrastructurii specifice, primariile pot accesa fonduri europene pe Axa V, pentru proiecte de dezvoltare a turismului regional si local.
Master Planul pentru turism are nevoie de legi
Un alt capitol important care necesita promovarea de noi legi este
Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului National. „In aplicarea lui trebuie elaborate diferite tipuri de acte normative. In primul rand, este nevoie de o noua lege a promovarii, de o hotarare de guvern anuala pentru aprobarea programului de marketing si promovare turistica.
Sunt o serie de activitati prevazute in strategia de marketing care nu pot fi puse in practica pentru ca nu isi gasesc acoperirea in acte normative. Cel mai bun exemplu se refera la organizarea de evenimente, activitate care nu este definita foarte clar in legislatie“, spune Lucia Morariu. Oficialul spune ca, in acest moment, Ministerul pentru IMM, Comert si Turism nu poate sa organizeze un eveniment de la un capat la altul, pentru simplul motiv ca nu exista baza legala.
Practic, ministerul trebuie sa asigure finantarea diverselor activitati, printre care cele legate de inchirierea salii si a aparaturii necesare, dar si cheltuielile de cazare, masa si transport pentru delegatii. „Lucram la elaborarea acestei hotarari de guvern, impreuna cu o firma de avocati“, precizeaza secretarul de stat. Pasul urmator este finalizarea proiectului legii turismului, aflat in lucru la nivelul ministerului.
„Legea are doua componente principale. In primul rand, se are in vedere definirea unor responsabilitati clare in domeniul turismului, atat la nivelul autoritatilor centrale, cat si la nivelul celor locale. In al doilea rand, legea trebuie sa prevada separarea activitatilor intre minister si viitoarea Organizatie Nationala a Turismului“, explica Lucia Morariu. Alaturi de aceasta lege, si in acelasi timp, mai este nevoie si de o hotarare de guvern pentru infiintarea Organizatiei Nationale a Turismului. Oficialul spera ca legea turismului sa fie finalizata in primavara.
România pitoreasca, promovata cu 7 milioane de euro
Anul acesta, imaginea turistica a Romaniei va fi promovata pe cinci piete primare: Germania, Italia, Franta, Marea Britanie si SUA/Canada. De altfel, cei mai multi turisti straini care au vizitat tara noastra anul trecut provin tocmai din aceste zone.
La acestea se adauga tot atatea piete secundare, reprezentate de Ungaria, Israel, Austria, Spania si Benelux. Autoritatile vor sa faca reclama tarii noastre si pe sase piete de oportunitate, printre care se afla tari asiatice ca Japonia si China, dar si tara vecina Moldova. In total, promovarea Romaniei va necesita aproximativ sapte milioane de euro. O parte din aceasta suma va proveni din accesarea de fonduri europene, spune Lucia Morariu
Toate aceste activitati ar trebui sa asigure mentinerea numarului de turisti straini care vor vizita Romania la nivelul celui din 2007. Anul trecut, segmentul de incoming a crescut cu 10% fata de anul 2006 – unul cu multe probleme pentru turismul autohton, printre care gripa aviara.
Sursa: Gardianul.ro
