Adaugata in Stiri turism 11-Feb-2008
Intr-o rezervatie naturala aproape necunoscuta traieste singura planta carnivora din Hunedoara. Mlastina de la Pesteana este, poate, cel mai putin cunoscut obiectiv turistic din Tara Hategului.
De la Densus se merge vreo patru kilometri si se ajunge in Pesteana, iar de aici localnicii te indreapta fara prea mari probleme spre „Tau’ fara fund”.
Floarea care mananca muste
„Avem o mlastina – rezervatie a naturii cu doua plante carnivore”, cam atat stiu sa spuna edilii comunei Densus despre locul pe care batranii din Pesteana si Pestenita (doua dintre satele comunei) il numeau „La lac” sau „Tau’ fara fund”.
Desi nu se pot lauda ca stiu foarte multe despre obiectiv, reprezentantii Primariei Densus doresc s-o includa intr-un mini-circuit turistic, alaturi de mult mai cunoscuta biserica medievala de piatra.
Mlastina e rezervatie naturala
Roua cerului, cum e numita popular (drosera rotundifolia – pe numele dat de oamenii de stiinta) creste din plin intr-o mlastina situata intre satele Pesteana si Pestenita, alaturi de alte „raritati” ale florei din Romania si nu numai. Densitatea plantei carnivore a facut insa ca mlastina, desi are doar doua hectare, sa fie declarata rezervatie naturala.
De la statutul de rezervatie, mai departe nu s-a intamplat nimic care sa popularizeze locul, mai ales pentru simplii turisti curiosi.
Mlastina este situata intre culmile a trei dealuri, iar pana la ea ajungi doar la pas, dupa o jumatate de ceas de mers din Pesteana. Intre cele trei culmi, apa se strange de pe urma ploilor si balteste. Prin apropiere nu exista niciun paraias care sa-i incurajeze existenta. Cel mai probabil, spun localnicii, sub ea se afla un strat de argila, care nu-i permite apei sa se scurga, si asa exista mlastina de mii de ani.
A supravietuit ultimei ere glaciare
Daca vrei sa cauti indeaproape Roua cerului, floarea aceea de doar 15 centimetri, care produce prin frunze un fel de lipici caruia nu-i mai scapa apoi insectele, o poti face doar de la marginea mlastinii.
Doar in perioadele de seceta crunta, cand „ochiurile” de muschi sunt ceva mai tari, te-ai putea incumeta sa pasesti pe covorul de vegetatie pentru a o vedea.
O astfel de perioada a nimerit ultima oara in vara lui 2000 Marcela Balasz, cercetator stiintific la Sectia de Stiinte ale Naturii, din cadrul Muzeului Judetean Deva.
„Planta este deosebit de interesanta si destul de rara. Drosera rotundifolia este de fapt o planta care a supravietuit oarecum ultimei ere glaciare. Noi am fost acolo cu vreo sapte ani in urma, cand a fost o seceta accentuata, dar, cu toate acestea nu ne-am incumetat sa intram mai mult de un metru – doi inspre centrul mlastinii”, spune Marcela Balasz. In centrul mlastinii se afla, protejate de un palc de mesteceni cateva ochiuri de apa.
Batranii din Pesteana spun ca aici se jucau de multe ori, cand erau copii: „Mergeam pe covorul ala de muschi si se misca. Sub covor e apa. Apoi ajungeam la ochiurile de apa si acolo aruncam bata. Apa o arunca inapoi un metru sau doi in sus, iar noi ne distram la culme. Apoi, o data am innadit ramuri de carpen, iar la capat am pus un bolovan, sa vedem cat de adanca-i balta. Am tot inadit noi vreo cateva zeci de metri de ne-am plictisit, dar tot n-am dat de fund”, povesteste Aurel Daioni, de 75 de ani.
LEGENDA
Mlastina fara fund
In constiinta locala, mlastina de la Pesteana nu e chiar motiv de mandrie. Niciun localnic nu stie de existenta vreunei plante carnivore acolo. Ce stie fiecare insa este ca daca ti se infunda vreun picior in combinatia de apa, mal si muschi e grav.
In mai multe randuri, vaci lasate la pascut in apropierea mlastinii, atrase de iarba mai verde, sau datorita apei, au intrat in mlastina si s-au scufundat. Batranii din Pesteana sunt aproape convinsi ca mlastina este asa de adanca incat ar comunica „direct cu marea”.
DROSERA ROTUNDIFOLIA
Singura planta carnivora de la noi
Drosera rotundifolia este singura planta carnivora din Romania si se gaseste in special in locurile umede, dar ferite de temperaturi ridicate, in special in locuri din zone alpine si subalpine. Planta secreta o substanta lipicioasa in special pe petalele florii sale.
In momentul in care o insecta se aseaza pe petala, de cele mai multe ori aceasta nu mai reuseste sa scape. Petala se strange apoi in jurul „victimei” sale si o „digera” cu ajutorul aceleiasi substante lipicioase.
FRIGIDER NATURAL
Sucul si berea, racite in apa de izvor
Nu e nevoie sa te stresezi si sa-ti aduci sucul si berea la termos. Ca sa le servesti reci este de ajus sa le lasi zece minute in apa raului, iar aceasta ti le raceste mai ceva decat firgiderul de acasa. In cazul in care, dupa masa servita la iarba verde, ai chef de o plimbare, valea este locul tocmai potrivit, mai ales ca aici uiti de notiunea de „canicula”.
Daca vrei si mai multa racoare, iei masina si urci inca vreo 20 de kilometri pana ajungi la Barajul de la Gura Apei, o constructie de-a dreptul impresionanta. De aici poti ajunge, vara, cu masina, pana la cabana Rotunda, situata la zece kilometri mai in sus si poti alege ca destinatie finala chiar Poiana Pelegii, unul dintre cele mai frumoase locuri din Retezat.
Daca nu vrei sa te obosesti cu drumuri prea lungi, ori ramai pe Valea Raului Mare, ori te plimbi prin satele de la baza masivului. O alta destinatie la indemana ar fi Cetatea Colt (despre care se spune c-ar fi fost, de fapt „Castelul din Carpati” al lui Jules Verne), situata la doar 20 de kilometri de Densus ori Hateg.
Sursa: Evenimentul Zilei
