Adaugata in Stiri turism 22-Ian-2010
Excursie de o zi în Tara Hategului
„Evenimentul zilei” vă propune o incursiune în una dintre cele mai frumoase zone din România. Nu există în România un perimetru atât de restrâns în care să fie atâtea de văzut precum Ţara Haţegului.
Aproape fiecare sat din zonă (şi sunt multe) adăposteşte cel puţin un monument istoric extrem de important, fie că este vorba despre aşezări antice, despre castele medievale sau despre vreuna dintre cele mai vechi biserici de piatră din România.
Cu nici 15 de litri de benzină şi vreo 200 de lei în buzunar, puteţi oferi familiei o excursie de neuitat (neluând în calcul suma cheltuită până la ajungerea în judeţul Hunedoara). Puteţi alege să vă cazaţi în Deva ori Hunedoara (la preţuri cuprinse între 100 şi 200 de lei pe cameră), dacă nu aveţi deja fixată clar o pensiune în Haţeg. Asemenea unităţi se află pe DN 66, la intrarea în Haţeg dinspre Petroşani.
Dacă alegeţi a doua variantă, economisiţi ora petrecută pe drum între Deva şi Haţeg (este vorba despre o oră importantă!) în care puteţi vedea ceva în plus. Oricum, într-o singură zi, cu atât mai puţin într-o singură zi de iarnă, nu aveţi cum să treceţi prin toate punctele importante ale Ţării Haţegului.
Un traseu intens
De la Haţeg spre Petroşani, la nici trei kilometri distanţă, găsiţi minunata biserică în stil gotic-renascentist de la Sântămârie Orlea. Peste drum se află castelul familiei Kendeffy. În clădire funcţionează un hotel. Din Sântămârie Orlea, ca să fie mai simplu, vă întoarceţi în Haţeg şi o apucaţi spre Caransebeş.
Ajungeţi în Toteşti. Din centrul satului, la dreapta, e drumul spre Densuş, unde se află o biserică de secol al XIII-lea, a treia ca vechime din România (cea mai veche este rotonda de la Geoagiu - lângă Orăştie, urmată de biserica din Strei - lângă Călan). Biserica de la Densuş, nominalizată de cititorii EVZ în finala pentru „Cele 7 minuni ale României”, nu seamănă cu nimic din ceea ce aţi văzut până acum.
Odată ajunşi la Densuş, ar fi păcat să nu mai faceţi 14 kilometri până la Sarmizegetusa Ulpia, pe aceeaşi şosea naţională care duce spre Caransebeş. Vă veţi simţi mic în centrul amfiteatrului roman şi veţi regreta că timpul a distrus statuile din forumul cetăţii.
Locul cu privelişte
De la Sarmizegetusa Augusta Ulpia Traiana, traseul propus vă duce spre Clopotiva. Dacă nu e încă vremea prânzului, şi mai aveţi o oră la dispoziţie până la masă, imediat ce treceţi de Clopotiva, spre intrarea pe Valea Râului Mare, puteţi urca pe dealul Clopotivei.
Drumul nu e asfaltat, dar se prezintă bine şi urcă de la 300 la aproape 900 de metri altitudine în doar 30 de minute. De pe Platoul Soarelui, cum e numit locul în care există şi un castel de apă, se poate vedea mare parte din salba de lacuri ale celei mai mari amenajări hidroenergetice din România. Într-o zi senină, lacurile de la Ostrov, Păclişa, Sântămărie Orlea şi Bucium compun o privelişte spectaculoasă.
Cea mai apropiată zonă în care puteţi găsi o pensiune cu un restaurant bun este pe Valea Râului Mare. Sunt încă 10-15 kilometri care se parcurg repede pentru că drumul e asfaltat. Un prânz costă aici între 25 şi 50 de lei de persoană, în funcţie de felurile de mâncare comandate.
VARIANTE PENTRU DUPĂ-AMIAZĂ
Castelul din Carpaţi, în drum spre pârtie
După masă, dacă e zăpadă şi nu e trecut de ora 14.00, mai aveţi timp să daţi o fugă până la Râuşor pentru o tură pe pârtie. Ca să economisiţi timp, e bine să nu mai coborâţi până în şoseaua naţională (DN 68), ci, din Brazi, să apucaţi pe traseul Râu de Mori - Şuşeni - Colţ - Râuşor. N-ar trebui să dureze mai mult de 40 de minute până sus, pe pârtie.
Ar putea dura mai mult doar dacă veţi hotărî să opriţi la Colţ, pentru a urca repejor la Cetatea Colţ, cea care se spune că l-ar fi inspirat pe Jules Verne când a scris „Castelul din Carpaţi”. Din vechea cetate n-au rămas acum în picioare decât câteva ziduri, dar în interiorul lor pluteşte un mister care dă locului un farmec aparte. De la pensiunea de pe Râu Mare aleasă pentru prânz, o altă variantă ar fi să urcaţi până la barajul de la Gura Apei - un dig impresionant din arocamente, care a înghiţit un volum de piatră de trei ori mai mare decât cele mai mari piramide egiptene.
Seara se va lăsa brusc, pentru că aşa se întâmplă în fiecare zi din an, în Retezat şi la poalele lui. La finalul excursiei, indiferent de cât de tare v-aţi fi grăbit, veţi constata că nu aţi văzut nici un sfert dintre frumuseţile Ţării Haţegului.
Aşa că ar trebui să luaţi în calcul, pentru a doua zi, biserica din Strei, mlaştina ce adăposteşte planta carnivoră de la Peşteana, turnul de la Răchitova, castelul de la Nălaţ - Vad, biserica din Ostrov sau „Traseul enigmelor”, ce pleacă de la Nucşoara, trece pe la cetatea Mălăieşti şi se închide aproape de punctul de plecare.
Sursa: Evenimentul Zilei
